Pisica la tara
Mai multe amintiri am chiar din sat. Iernile, acolo, erau foarte aspre din cauza unui vant foarte rece care venea tocmai din Siberia (asa imi spunea Bunicu!), vant ce se numea Crivat. Acest crivat viscolea zapada pana la acoperis, iar bunicu trebuia in fiecare dimineata sa faca o poteca, sa putem iesi afara din casa. Iernile mi le petreceam la sanius, de dimineata pana …seara, cand ajungeam bocna de frig, iar picioarele imi erau inghetate de-a binele. Doar soba din odaie si cojoacele din lana de oaie ma mai incalzeau. A doua zi, insa, o luam de la capat. Mergeam si la colindat si primeam multe nuci si mere. Si ma bucuram de ele. Nucile le numaram intotdeauna, chiar de mai multe ori pe zi.
Prietenii mei
Verile mi le petreceam de cele mai multe ori cocotata in copaci…de tot felul…eram in pruni, in caisi, in zarzari, in corcodusi…si ma infruptam direct de la sursa. Mai aveam o preocupare, foarte nobila vara si anume plimbarea in lesa (care de fapt era un lant) a cateilor prin sat. Vedeam eu la Bucuresti ca asa se plimba cateii, astfel ca am zis ca se poate aplica si la bunici aceasta tactica. Devenisem foarte populara cu aceasta activitate printre sateni.